O lume a ... fantomelor...

O lume in care viata a devenit doar distractie, a devenit praf risipit degeaba in bataia vantului.
Mi-e greu sa ma regasesc printre acesti oameni lipsiti de vitalitate, care strabat parcurile si strazile precum niste fantome. Lipsiti de taria sentimetelor si de adevarata valoare pe care ar trebui sa o contina inima umana (adevarul), alearga precum niste caini salbatici dupa lucruri care, practic, sunt apreciate la o valoare inalta, dar care nu sunt absolut necesare. Banii, minciuna, averile, puterea si altele de numele si semnificatia carora mi-e scarba, au devenit precum apa de care ai nevoie atunci cand te afli in desert. Ai da orice sa le ai si ai face orice.
Vad zilnic la buletinele de stiri tot felul de ipocriti care incearca sa se dea importanti, sa se faca remarcati, sa castige popularitate (care bineinteles aduce o data cu ea si banii dupa care stau in limba) insa nu sunt altceva decat niste nimicuri intr-o lume de nimic, o lume de fantome...