Mereu am sa te- astept...

Daca se va intampla sa nu te vad nicicand,
Sa nu aud rostit de tine nici macar un cuvant
Va fi ca si cand in brate visul mi-ar fi murit
As fi zambit degeaba privind spre rasarit.

Cand noaptea- si raspandeste al ei sumbru mister
Adorm privind la stele, la chipul tau stingher,
Te simt iar langa mine, desi nu esti aici
Cand eu ma prabusesc, nu poti sa ma ridici.

Esti departe de mine si plang cand ma gandesc
Ca nu sunt langa tine sa- ti soptesc: "Te iubesc!".
Visez c- adorm din nou cu capul pe- al tau piept
Voi fii aici mereu, mereu am sa te- astept...

John si Caitlin

EL: Simt ca imi ascunzi ceva.
EA: De ce crezi asta? Tie nu as putea sa iti ascund nimic. Esti prietenul meu cel mai bun.
EL observa ca EA isi lasa privirea in jos si ofta usor.
EL: Spune-mi! Vreau sa stiu. Da-mi carnetelul! Sunt sigur ca ai consemnat fiecare detaliu acolo.
EA incearca sa se impotriveasca, dar El sfarsi prin a-i lua carnetelul pe care il strangea in mana dreapta. EL il deschise si citi. Observa ca paginile lui erau umplute cu versuri.
EL: Nu mi-ai spus niciodata ca scrii versuri.
EL zambi. Apoi citi ultima poezie scrisa si dupa ce termina, se opri brusc cu privirea asupra versurilor. Le mai lectura o data si apoi ochii lui se orientara catre ochii ei. Citi cu voce tare poezia.
EL: " Sunt martora venirii noptii invaluite-n soapte.
Ma ratacesc prin visele in care- mi esti aproape.
Mi- e teama sa- ti marturisesc, dar dragostea mea- i mare.
Tu nici nu vezi cat te iubesc si asta chiar ma doare.
Priveste- ma in ochi adanc si spune-mi tot ce simti.
Nu voi rosti niciun cuvant, buzele- mi sunt cuminti.
Deschide- ti inima, nu maine, ci azi, cat sunt cu tine.
De maine nu stiu ce va fi, dar azi esti langa mine."
Imediat ce EL termina de citit aceste versuri, EA ii lua carnetelul din mana si fugi. EL o urma.
EL: Caitlin, asteapta!
EA se opri din drum si isi intoarse privirea inlacrimata catre EL.
EL: Imi pare rau... De ce nu mi-ai spus? De ce ti-a fost teama?
EL ii mangaie chipul stergandu-i cateva lacrimi.
EA: N-am vrut sa te pierd... n-am vrut sa stric toata prietenia noastra. Nu as fi vrut niciodata sa afli. John...
EL: Opreste-te! Nu mai spune nimic!
Intre cei doi se instalase un moment de liniste. Ramasera privindu-se si lasandu-si ochii sa vorbeasca intr-un limbaj cunoscut doar de ei. Apoi, sub privirile enigmatice ale lunii, EL ii cuprinse mana si, apropiindu-se de ea, isi lasa buzele moi sa se armonizeze cu ale ei sub forma celui mai tandru sarut.
EL: Caitlin, si eu te iubesc!

Aproape de cer

Cand imi vorbesti,
ma ratacesc printre versurile tale.
Timpul se opreste in loc
si suntem ca doi fluturi
calatorind spre infinitul albastru.
Visul nostru, iubite,
e temelia peste care
ne-am asternut lumea
creata din sentimente
si puritate.
Impartim aceeasi fericire
si ne regasim in fiecare noapte
in micul nostru univers
construit aproape de cer.

Tu

Tu esti puntea catre fericire,
Tu esti lumina pe care
mi-au raspandit-o in suflet
ochii tai plini de poezie,
Tu esti zambetul primaverii,
Tu esti un strop de ploaie
ce imi mangaie chipul
atunci cand noaptea
pune stapanire peste
gandurile mele,
Tu esti respiratia soarelui
in diminetile insorite,
Tu esti vantul ce se joaca
prin parul meu
racorindu-ma in zilele
in care soarele
este stapanul universului,
Tu esti esenta cu care
imi hranesc sufletul,
Tu esti parfum de fericire,
Tu esti ... al meu ...

Intr- o zi

Intr- o zi am sa privesc
fara pauza ochii tai caprui,
dupa care ochii mei
tanjesc de vreme multa.
O sa ii permit mainii mele
sa interactioneze cu chipul tau
pe fundalul intretinut
de sunetul albastru
al chitarii acustice
fredonat de inimile noastre
pline de entuziasm.
O sa imi las buzele
prada buzelor tale
ca sa le sorbi tot parfumul
si sa imprastii peste ele
pulbere de stele
imbibate in lichior de beatitudine.
Ziua aia va fi apogeul fericirii mele,
ziua in care o sa te vad pentru prima data
in afara visului...