Captata sunt de umbrele tristetii
Nimic nu pare sa mai aiba sens
Suntem mereu supusi unor restrictii
Si unor suferinte far' de-nteles.
M-astept la orice de la asta viata
Nimic nu va mai fi ce-a fost odata
In suflet nu mai port nicio speranta
Voi indura soarta ce mi-a fost data.
amortesc
-
Se lasa iar ceata Usor usor, ca un fum in plamani, ma lasa fara aer, incet
incet
Incerc sa nu ma pierd
Pamantul devine iar o mlastina
Ma simt pierduta...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu